12 decembrie 2009

Astazi sunt dezamagita





Astazi sunt dezamagita de tine.
Dezamagita ca tu nu ai stiut.

Nu ai stiut ce inseamna.

Ce insemni tu pentru mine.

Pentru mine - tot.


Acum, Nimic.

-Te iubesc-


Ma gandeam.. de cate ori auzi sau spui "te iubesc" si nici macar nu o spui pe bune. O spui doar de dragul de a o spune sau doar pt ca celalalt de langa tine o spune si te simti obligat sa o spui si tu..De cate ori te poti lauda ca ai iubit sau , cel mai interesant, de cate ori ai fost sigur ca a fost cineva care chiar a simtit asta pt tine? O foarte buna prietena pe care eu chiar pot spune ca DA, o iubesc , mi-a spus ca depinde cat de sincera e acea persoana. Unele persoane nu sunt sincere nici macar cu ele. Traiesc intr-un univers unde prefera sa se refugieze de adevaratele lor sentimente sperand ca o sa dispara. Si cel mai trist e ca asa se va intampla..

14 noiembrie 2009

hihi. O doza de egoism..



Intrebarea zilei: `Cata fericire incape intr-un singur om?`


Nu sunt doar niste cuvinte mari, nu e o drama, nu e o metafora, nu e teorie, e
PE BUNE !


Astazi sincer nu-mi pasa ce simti, pentru ca astazi sunt fericita!






Pentru cei care nu stiu sa simta, un sfat : sa se trateze !!
[ps: thx for still making me happy, even if you don't know it]

9 noiembrie 2009

Cand simti ca vrei sa renunti,poate ar trebui sa o faci



Un sentiment pe care mereu l-am detestat e cand te simti neputincios. Ce ramane de facut cand nu mai e nimic de facut? ca esti prea mic, ca nu ai suficienta putere sa schimbi ceva, ca pentru altul nu conteaza ce simti. E mai adevarat decat vreau sa cred ca lumea nu se construieste pe legile mele,nici macar nu ii pasa ce mi as dori. Ma lasa sa ma zbat, sa mi scot ce am mai rau si mai bun din mine si apoi imi arata ca a fost degeaba. Incerci sa gasesti solutii si cauti intelepciune in cuvintele altora si un imbold pt un optimism temporar. pentru ce? poate sa continui. Asta e ideea: unii trebuie sa piarda ca altii sa reuseasca..viata e doar despre o concluzie: tu din ce categorie vei lua parte. Asta incerc sa fac si eu. incerc sa ma regasesc. cum as putea sa ma regasesc in cuvintele altora cand eu vreau sa revin la adevarata eu? desi nu e asa usor sa descopar care din aceste tentative va iesi la suprafata. am nevoie de iubire.oricine are.. dar ce rost mai are ea cand devine o lupta intre mine si..mine;intre mine si persoana pe care o iubesc.. Renunt!

27 septembrie 2009

Cand C++ iti da batai de cap.



Cand C++ iti da batai de cap scrie pe blog! Ma rog. Asta e doar o scuza prin care sa ocolesti
adevarul..adevarul ca eu si C++ nu avem compatibilitate! Poate nu suntem in aceeasi zodie ! Nu ca nu-mi place,din contra. Mi-ar placea sa descopar si eu placerea unui algoritm care sa nu mi dea nicio eroare (oroare) , doar ca e ceva ce ma convinge sa nu indragesc informatica . Si are un nume.

Derutant? chiar este..

19 septembrie 2009

Ce a mai ramas din suflet ..


Iubirea este starea de maximă stabilitate a energiei. Din iubire pornesc toate şi la iubire se revine în ultimă instanţă; Starea de iubire nu se stinge, nu dispare şi nu se amplifică, pentru că este o vibraţie incoruptibilă, constantă, purtătoare de echilibru, imună la toate radiaţiile devoratoare. In schimb , flacara dragostei daca este mica vantul o stinge, si daca e mare, vantul o inteteste, vantul fiind timpul .
Odată procesul început este ireversibil. Daca incepi sa te indragostesti stii ca nu mai poti scapa de inevitabil. Într-un sens pomul face fructe, fructele conţin glucoză, glucoza întreţine viaţa. Fermentaţia conduce de la fructele zemoase şi dulci la aburii alcoolului. În sens invers copacul moare, se transformă în cărbune, cărbunele în diamant. Traseul jalonat este o evoluţie între sublim şi divin. Orice cramponare de fază este pe cât de ineficace pe atât de ridicolă.
Si, totusi..sentimentele sunt menite sa involueze? Si raman la un stadiu incert. Sa renunti la un sentiment care odata era special, aparent imposibil de dizolvat sau sa renunti ca o samanata
care nu germinează niciodată în fruct si preferă să se sinucidă prin putrefacţie ?

11 septembrie 2009

Tic - tac .


Ete`nah, incepe scoala ! Big deal.

Negativismul ( tipic ) romanesc este in floare. Nu auzi nicaieri : `Ce bucurie ca incepe scoala` , `ce bucurie ca ne luam rechizite noi` , `ce bucurie sa ne revedem scoala` , `ce bucurie sa ne revedem colegii`.

La stiri auzi ca vacanta s-a terminat, ca distractia s-a terminat , ca este Criza, dragii mei si rechizitele sunt scumpe .. Nu auzi ca se deschid scolile `nerabdatoare sa primeasca elevi` , ci ca multe nu se deschid . La meteo ni se spune cu regret ca va fi frig , ca ne asteapta `o toamna ploioasa si mohorata` , ca marea se raceste, ca `ne luam la revedere de la soare`..


Trist , trist , trist !!