19 septembrie 2009

Ce a mai ramas din suflet ..


Iubirea este starea de maximă stabilitate a energiei. Din iubire pornesc toate şi la iubire se revine în ultimă instanţă; Starea de iubire nu se stinge, nu dispare şi nu se amplifică, pentru că este o vibraţie incoruptibilă, constantă, purtătoare de echilibru, imună la toate radiaţiile devoratoare. In schimb , flacara dragostei daca este mica vantul o stinge, si daca e mare, vantul o inteteste, vantul fiind timpul .
Odată procesul început este ireversibil. Daca incepi sa te indragostesti stii ca nu mai poti scapa de inevitabil. Într-un sens pomul face fructe, fructele conţin glucoză, glucoza întreţine viaţa. Fermentaţia conduce de la fructele zemoase şi dulci la aburii alcoolului. În sens invers copacul moare, se transformă în cărbune, cărbunele în diamant. Traseul jalonat este o evoluţie între sublim şi divin. Orice cramponare de fază este pe cât de ineficace pe atât de ridicolă.
Si, totusi..sentimentele sunt menite sa involueze? Si raman la un stadiu incert. Sa renunti la un sentiment care odata era special, aparent imposibil de dizolvat sau sa renunti ca o samanata
care nu germinează niciodată în fruct si preferă să se sinucidă prin putrefacţie ?